Aceasta este Arhiva Forumului Construim Romania.
Pentru continuarea discutiilor va asteptam pe Noul Forum Construim Romania

Punctajul Subiectului:
  • 0 Voturi - 0 medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Știri energie
#1
Stiri referitoare la domeniul Energiei in Romania
Without logistics anything is nothing ! Develop infrastructure and logistic will follow
#2
Faceţi cunoştinţă cu cel mai bine păzit secret din energie: Dispecerul Energetic Naţional, creierul sistemului, locul unde se intră numai după ce treci de cititorul de retină

miercuri 04.09.2013, 00:08 Autor: Roxana Petrescu

Citat:Acces posibil numai după trecerea de cititoarele de retină, cel mai înalt nivel de securitate din Transelectrica, din cele opt existente, 80 de oameni care lucrează în ture de câte şase ore, pază asigurată de jandarmerie şi un backup într-un loc secret din Bucureşti. Aceasta este camera de comandă a Dispecerului Energetic Naţional, vârful piramidei din sistemul care alimentează cu energie România.

„În Dispecerul Energetic Naţional (DEN) se lucrează 24 din 24 de ore, în ture de câte 6 ore. De ce atât de puţin? Pentru că aceasta este durata în care concentrarea oamenilor este la capacitate maximă. Apoi încep să obosească. Totul se conduce în timp real. Acesta este vârful piramidei sistemului energetic, creierul sistemului“, spune Octavian Lohan, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din domeniu, care se află la conducerea DEN din 1999.

Clădirea din care se controlează sistemul energetic, situată pe Hristo Botev din Bucureşti, stradă situată la câţiva paşi de Piaţa Universităţii, nu dă niciun indiciu despre secretele pe care le ascunde.

Nu este Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, şi nici Petrom City, „oraşul“ construit de producătorul de petrol şi gaze în care jaluzelele se mişcă după lumina soarelui.

Însă în interiorul clădirii de pe Hristo Botev, unde este sediul Transelectrica şi al bursei de energie OPCOM, stă ascuns cel mai important instrument pentru controlul sistemului energetic: Dispecerul Energetic Central, parte integrantă a Dispecerului Energetic Național (DEN).

DEN este unitatea care gestionează cu precădere funcţionarea celor mai mari producători de energie din România, businessuri de 2,5 mld. euro cu peste 30.000 de angajaţi, având ca obiectiv principal asigurarea egalităţii dintre cererea şi oferta de energie. De buna funcţionare a DEN depind direct sau indirect peste 8 milioane de consumatori casnici şi peste 630.000 de firme din România cu afaceri cumulate de 240 mld. euro.

„În afară de acest Dispecer Energetic Central, în aceeaşi clădire mai funcţionează unul de rezervă şi în afară de cele două mai este unul în Bucureşti aflat într-o locaţie secretă. Stingerea incendiilor se face cu gaz inert, iar protecţia este asigurată de jandarmerie“, explică Lohan.


Cititorul de retină

Accesul în această cameră de comandă a energiei din România este rezervat numai câtorva oameni.

„Abia după trecerea de un cititor de retină are loc accesul în camera de comandă. Transelectrica funcţionează după opt niveluri de securitate, S fiind cel mai ridicat. Aici se află şi DEN. Numai câţiva oameni din toată compania au posibilitatea de a intra în această zonă“, explică Lohan.

Pentru a verifica acest lucru, repre­zen­tanţii Transelectrica i-au permis şi echipei ZF să facă testul cu cititoarele de retină. Aceste dispozitive sunt sub forma unor cutii negre, care au două porţiuni ovale în care trebuie să te uiţi. Îţi vezi ochii ca într-o oglindă. Răspunsul măşinăriei a fost scurt: „Access denied“ (accesul interzis). Alături însă de echipa Transelectrica, ZF a putut intra pentru scurt timp în inima DEN.

În interiorul camerei de comandă erau la ora realizării reportajului doi oameni, iar în faţa lor erau dispuse mai multe monitoare care transmiteau în timp real informaţiile despre funcţionarea sistemului energetic.

„Transelectrica are o reţea de 5.000 de kilometri de fibră optică. DEN are nevoie de date nu numai din sistemul de transport. DEN este cel conduce centralele. Obiectivul nostru este să nu ai import sau export, obiectivul este ca în fiecare moment cererea să fie egală cu producţia. Sarcina este ca fiecare să-şi asigure propriul consum“, explică pe scurt Lohan obiectivul principal al DEN.

Pe acele tabele uriaşe din camera de comandă, pline cu grafice şi linii, se putea vedea, cu o rată de împrospătare de două secunde, cât produce, cât consumă, cât exportă sau importă România, ce linii sunt scoase din funcţiune, cât este producţia termo, hidro sau eoliană, ce unităţi funcţionează, pe ce linii se exportă, pe ce linii se importă. Toate în timp real.

Telefoanele sunau, dar nu pentru a anunţa probleme, ci pentru a face să funcţioneze la parametri optimi un sistem vital pentru România.


„Când apărea un copil bun, automat era adus aici“

„Pe vremuri, în DEN nu intra decât crema sistemului energetic. Erau atestaţi numai cei mai buni oameni. DEN-ul era foarte bine remunerat, iar când de undeva apărea un copil bun, automat era adus aici. Acum, după privatizări cine să mai vină la Transelectrica şi să-i cedeze cei mai buni oameni?“, spune Lohan.

Chiar şi aşa însă, cei ajunşi în DEN formează o pepinieră redutabilă de talente vânate pe plan internaţional.

„Luăm oamenii din sucursalele noastre şi-i pregătim. Programul de pregătire durează 6 luni, din trei în trei ani se fac evaluări psihologice şi anual oamenii din DEN sunt examinaţi şi autorizaţi. Salariile din DEN sunt bune, dar nu se pot compara cu cele din nuclear, hidro sau de la Complexul Energetic Oltenia. Anul acesta operatorul de sistem şi transport din Anglia a recrutat trei oameni de la DEN.“

Structura Dispecerului Energetic Naţional este formată din mai multe trepte, cea mai de sus fiind situată în clădirea de pe Hristo Botev.

„În total, în DEN lucrează 180 de oameni. Dintre aceştia 80 se află în Dispecerul Energetic Central, iar restul de 100 sunt împărţiţi în 5 Dispecere Energetice Teritoriale. Unul este la Bacău şi acoperă zona Moldovei, unul este la Bucureşti pentru Muntenia şi Dobrogea, Craiova pentru Oltenia, Argeş şi Vâlcea, Timişoara pentru Banat şi Cluj pentru Ardeal. Toate acestea sunt coordonate de Transelectrica şi în aceşti dispeceri teritoriali lucrează circa 100 de oameni.“

Pe lângă aceşti dispeceri teritoriali sunt şi cei ai companiilor de distribuţie, iar complexitatea lor variază în funcţie de volumul instalaţiilor pe care le monitorizează.

(...)

Citiți tot articolul, este foarte interesant.


Mai multe date despre TRANSELECTRICA (ca și companie listată la bursă) din Ziarul Financiar:
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A.
Siteul transelectrica: http://www.transelectrica.ro/index.php
Starea în timp real a producției de electricitate din România și consumul: http://www.transelectrica.ro/openflash/g...c=date.php
Starea sistemului in format harta a României: http://www.transelectrica.ro/StareSistem...emului.php
#3
Stiti cu totii intentiile Tarnita. Ceva similar, pastrand proportiile, se intentioneaza a se construi in amonte de lacul de acumulare al hidrocentralei Colibita. Colibita se afla in jud. BN, la, cred, 40km est de mun. Bistrita. E o zona mirifica, cu o ionizare deosebita, cunoscuta inca de pe vremea Austro- Ungariei, soldatii imperiali erau trimisi aici la tratament, deasemenea soldatii germani. Dupa teminarea santierului, s-au construit numeroase pensiuni si case de vacanta, s-au organizat spectacole si festivaluri de muzica populara, usoara, folk. Spaima proprietarilor de un nou santier a pus stapanire pe localnici. Modul de exploatare, repompare, ar face fluctuant nivelul atat in lacul din aval, cel acum in exploatare, cat si in cel din amonte, ce ar urma sa se construiasca, ingreunand utilizarea plajelor si debarcaderelor.
Lacul si hidrocentrala aflate in exploatare au facut victime in aval, viitura generata de punerea in functiune a centralei surprinzand copii la scaldat, utilaje hipo traversand raul, etc
Dincolo de utilitatea de netagaduit a acestor investitii, se impune un sistem de alerta a populatiei la cresterea nivelului in aval de centralele hidro, de-a lungul cursurilor de apa ! Niste stalpi cu o lumina intermitenta, alimentati, fiecare, de la un panou solar propriu(deci avand autonomie), cu comanda radio la pornirea centralei ar fi solutia, zic eu, necesara si nu foarte costisitoare.
#4
Centrala de la Tarniţa, o „himeră“ pe cale de a se realiza

Mai mult o istorie a intentiilor de a face proiectul:

Citat:Primele analize în acest sens au fost făcute in perioada 1975-1985, când Institutul de studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) s-a implicat în elaborarea studiilor de amplasament şi a studiilor de schemă pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj în Romania. În urma cercetărilor, 17 locaţii au fost retinute. În perioada 1985-1988, opţiunile s-au concretizat, din considerente tehnico-economice, pe zona Someşului Cald, unde lacul de acumulare de la Tarniţa putea îndeplini rolul de rezervor inferior. Locaţia a fost atunci considerată drept cea mai bună din punct de vedere geologic ăi hidrologic. Urmează perioada 1988-1994, când au fost solicitate şi analizate cererile de ofertă pentru echipamentul energetic principal. Au fost prezentări de tehnologii din partea Ansaldo (Italia), Alstom (Franţa), Toshiba (Japonia) şi Hitachişi Mitsubishi, ambele din Japonia. Studii peste studii Studiul de fezabilitate a fost şi el realizat în 1994, tot de către ISPH, în vreme ce în anul 2000 un alt studiu a fost realizat de către institutul nipon Electric Power Development Co (EDPC). Pentru ca în anul 2007, un al treilea studiu să fie realizat de către consultantul IPA/ Verbund/ Poyry, în cadrul unui program finanţat de Banca Mondială. Trebuie menţionat că, între timp, RENEL-ul a fost spart, iar acum sarcina de a realiza centrala de la Tarniţa a rămas o „moştenire“ pe umerii Hidroelectrica. În 2008, ISPH a actualizat din nou studiul de fezabilitate. Proiectul presupune realizarea unei centrale de 1.000 MW. Mai multe companii au devenit interesate de proiect, între care compania austriacă Verbund, gigantul nuclear francez EdF, compania maghiară MVM, dar şi belgienii de la Electrabel şi finlandezii de la Fortum. Numai că vine criza şi nimeni nu mai e interesat, mai ales că întregul proiect valorează un miliard de euro. Inflaţie de reorganizări în sistemul energetic Între timp, statul începe mai multe proiecte de reorganizare a sectorului energetic. Mai întâi, premierul Călin Popescu Tăriceanu a dorit, în 2007, să realizeze un gigant energetic naţional prin contopirea Electrica, Hidroelectrica şi a termocentralelor Turceni şi Rovinari. Acesta ar fi urmat să joace un rol regional. Sindicaliştii Hidroelectrica au parte de câştig în instanţă şi blochează formarea gigantului naţional, iar PNL pierde alegerile în toamna lui 2008. Următorul guvern, PDL-PSD, renunţă la idee, dar vine cu alta: doi giganţi naţionali. Electra trebuia să fie formată din Nuclearelectrica, termocentralele pe lignit de la Turceni, Rovinari şi Craiova, şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), La aceasta se adăuga o parte din Hidroelectrica, care se diviza. La rândul său, Hidroenergetica urma să fie compusă din restul Hidroelectrica, termocentralele Mintia şi Paroşeni, minele viabile de huilă din Valea Jiului şi Elcen Bucureşti. La un moment dat s-a încercat şi implicarea Romgaz şi a Electrica, dar s-a renunţat la idee din motive de concurenţă. Şi acest proiect a fost stopat în instanţă de către sindicalişti, dar acum s-a adăugat un alt adversar redutabil: Fondul Proprietatea. Potenţialii investitori au dispărut, atât din cauza crizei, cât şi a reorganizărilor, dar şi a lipsei de rentabilitate a proiectului.
(...)
Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica şi actual preşedinte al Consiliului de Supraveghere, enunţa la un moment dat ideea ca producătorii de energie eoliană să fie forţaţi să participe la realizarea centralei de la Tarniţa pentru că aceasta urma să corecteze dezechilibrele produse fix de către aceştia. Acum Borza crede că Hidroelectrica nu ar mai trebui să vâneze astfel de „OZN-uri“ şi să se concentreze pe modernizarea hidrocentralelor Vidraru, Stejaru, Mărişelu şi Râul Mare, care au 40-50 de ani, totalizează împreună aproape 1.000 MW din cei aproximativ 6.000 MW ai companiei de stat, şi care asigură majoritatea serviciilor de sistem. În final, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a prezentat proiectul mai multor companii din China, precum SinoHydro şi China Gezhouba, care a fost principalul contractor al hidrocentralei „Trei defilee“, cea mai mare hidrocentrală din lume. De asemenea, Nuclearelectrica a anunţat că doreşte să preia o cotă minoritară din proiect, în cazul în care se realizează proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
---------------------------------------------------
- VREM AUTOSTRADA SIBIU-PITEȘTI -
#5
adevarul.ro : Importurile de gaze ale României au scăzut aproape la jumătate în primele zece luni. Exporturile de curent electric, mai mari cu o treime

Citat:(...)

Exporturile de curent au crescut cu 37% Consumul final de energie electrică în această perioadă (primele 10 luni 2013), a fost de 41,2 TWh, cu 6,3% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 11,0%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 1,1%. Exportul de energie electrică a fost de 1,3 TWh, în creştere cu 362,6 milioane KWh, respectiv cu 37,4%. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5,2 TWh în scădere cu 64 milioane KWh, respectiv cu 1,2%.

(...)
---------------------------------------------------
- VREM AUTOSTRADA SIBIU-PITEȘTI -
#6
De la “zero” la câteva miliarde: Valoarea proiectelor eoliene şi solare din ultimii cinci ani

Citat: Autor: Roxana Petrescu

(...)

Investiţiile în proiecte eoliene şi solare ar putea ajunge anul acesta (2014, n.f.) la 3 miliarde de euro, sumă care se adaugă celor 6 mld. euro atrase de România în acest domeniu în perioada 2009-2013, potrivit calculelor ZF făcute pe baza informaţiilor furnizate de ANRE şi Transelectrica.

(...) În schimbul acestor investiţii, România a plătit până acum subvenţii de sub un miliard de euro, bani care s-au regăsit în scumpirea facturilor plătite de populaţie şi de companii.

[Imagine: bajd.jpg]
---------------------------------------------------
- VREM AUTOSTRADA SIBIU-PITEȘTI -
#7
Un experiment realizat de Hidroelectrica ar putea duce la caderea proiectului mamut Tarnita-Lapustesti

Citat:Toate guvernele, de la Tariceanu pana in prezent, au introdus hidrocentrala de acumulare si pompaj Tarnita- Lapustesti pe lista proiectelor prioritare pentru Romania. Motiv pentru care s-au cheltuit pe putin cinci milioane de euro, din 2008 pana in prezent, pe studii de fezabilitate. In ciuda faptului ca aceste studii nu au dovedit viabilitatea proiectului, Guvernul doreste in continuare sa-l mentina pe lista de prioritati si, eventual, sa fie cheltuiti alti bani pe alte studii de fezabilitate. Ceea ce se cunoaste mai putin este ca in Romania exista deja cinci centrale prin pompaj care nu au fost folosite niciodata. Aceasta pana vineri, 9 mai, cand au fost inaugurate, in mod experimental, timp de o luna. De rezultatele acestui studiu depinde viitorul proiectului Tarnita care deja da semne ca e si scump, si nerentabil. Vezi in text cum s-au retehnologizat cinci centrale cu 400 milioane de euro, desi initial proiectul a fost estimat la circa 120 milioane euro.

...

Practic, la sfarsitul saptamanii au fost inaugurate cinci hidroagregate in regim reversibil turbinare-pompaj aflate pe Olt, la Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni. Centralele au fost retehnologizate treptat, in perioada 2004-2013, catre un consortiu condus de Voith Siemens Hydro Power Generation GmbH. Contractul a fost atribuit direct acestui consortiu, in baza unei Hotarari de Guvern din 23 decembrie 2003 semnat de fostul premier Adrian Nastase, fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu si fostul ministru al finantelor Mihai Tanasescu. HG 1.599/2003 obliga Hidroelectrica la negocierea si incheierea unui contract cu acest consortiu motivand "cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele hidroelectrice Olt-Inferior, respectiv CHE Ipotesti, CHE Draganesti, CHE Frunzaru, CHE Rusanesti, CHE Izbiceni". In Hotararea de Guvern se mai prevedea ca Hidroelectrica trebuie sa asigure din fonduri proprii costurile aferente.

Desi proiectul era evaluat, initial, la circa 120 milioane de euro, in cele din urma a ajuns sa coste peste 400 milioane de euro, fiind incheiate mai multe acte aditionale care au dus la cresterea sumei. Surse din domeniu spun ca in acest caz au fost facute sesizari la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT).

Asadar un alt contract la fel ca Bechtel, incheiat fara licitatie si dat direct de catre preacinstitul Adrian Nastase unei anumite firme. Nu vrem sa stim de ce anume fix acelei firme... Si nici daca acea firma, de fericire, a oferit cuiva vreun comision... De mentionat ca si in acele vremuri (2003) legea achizitiilor publice obliga la organizarea unei licitatii publice, dar ... prin alte lege s-au facut derogari. Adica s-a furat cu legea in mana....


Spre deosebire de Bechtel, acest contract a fost insa dus la bun sfârsit. Pentru o suma fabuloasa si care evident - asa cum spun si cei de la Hidroelectrica - nu se poate amortiza asa usor.

Concluzia legata de Târnita este clara dupa parerea mea: DA, cu bani privati. STATUL sa faca cel mult studiul de fezabilitate si exproprierile. Dar nici un ban de la stat pentru constructia propriu-zisa. Daca privatii ajung la concluzia ca este rentabil, vor investi. Practic statul nu trebuie sa decida daca Târnita se face sau nu. Statul doar sa pregateasca terenul si apoi se va vedea daca cineva isi risca banii sau nu.
---------------------------------------------------
- VREM AUTOSTRADA SIBIU-PITEȘTI -
#8
Inundatiile din Balcani au dublat exporturile de energie ale Romaniei

Citat:Romania si-a intarit in primul semestru pozitia de exportator net de electricitate, cu un raport al exporturilor la importuri de 4,5 la 1, in conditiile in care supraproductia interna de energie si-a gasit un debuseu in statele vecine cu deficit, in special Serbia, stat lovit in luna mai de cele mai grave inundatii din ultimul secol, informeaza Stiripesurse.ro.

Exporturile de energie ale Romaniei s-au ridicat in pri­mele sase luni la 3,6 TWh (1 TWh a un milion de MWh), in crestere cu 86% fata de aceeasi perioada a anului 2013, arata datele privind schimburile de electricitate com­pilate de Reteaua Europeana a Opera­torilor Sistemelor de Transport al Energiei (ENTSO-E). Romania este reprezentata in asociatie de compania Transelectrica (TEL).

Principalele destinatii pentru curentul romanesc au fost Bulgaria si Serbia, care au „absorbit“ impreuna 84% din cantitatea trimisa peste granite, scrie Ziarul Financiar. In Bulgaria, energia produsa in Romania a echilibrat deficitul provocat de o avarie la o centrala electrica pe carbune, in timp ce exporturile catre Serbia au atins un varf la mijlocul lunii mai, cand inundatiile provocate de ploi abundente au taiat alimentarea cu energie a unor localitati si au determinat inchiderea unor termocentrale si hidrocentrale sarbesti.

In consecinta, exportul de energie al Romaniei catre Serbia a crescut de sase ori in intervalul analizat, de la 0,16 TWh in primele sase luni ale anului 2013, la 1,15 TWh in prima jumatate a anului 2014. Cantitatea de energie „absorbita“ de Serbia este echivalenta cu peste 5% din consumul tarii balcanice intr-un an obisnuit.

In total, Romania a trimis peste granite in primele sase luni energie cu valoarea de 118 milioane de euro, de aproape doua ori mai mult decat in prima jumatate a anului trecut, cand energia a valorat 63 milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza preturilor medii de pe platforma spot a bursei OPCOM, un barometru folosit de jucatorii din piata.

In aceeasi perioada, importurile de curent electric au scazut cu 70%, la o cantitate de 0,8 TWh, de la 2,7 TWh in primul semestru din 2013, mai arata datele ENTSO-E, care se refera la schimburile fizice de electricitate, adica cata energie a trecut efectiv granita, astfel ca iau in calcul atat schimburile realizate in interes comercial, cat si pe cele care se fac automat pentru echilibrarea sistemelor energetice.

Gura de oxigen

Exportul de electricitate este important pentru producatorii autohtoni de energie, in conditiile in care cererea pe plan intern s-a redus constant in ultimii ani, respectiv cu 2,5% in 2012 si cu 5% in 2013, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). In primele cinci luni din acest an, consumul de electricitate din economia nationala a scazut cu 1,4%, potrivit Institutului National de Statistica.

Legea interzice producatorilor de electricitate sa vanda direct catre consumatori, astfel ca energia lor este dusa peste granite de traderi. Interesul acestora este sa profite de preturile mai mari de pe pietele statelor vecine, in special Ungaria, unde diferenta poate ajunge si la 10 euro pe MWh fata de piata romaneasca. Din aceasta afacere, producatorii se aleg cu o piata de desfacere pentru „marfa“ lor, in conditiile in care costurile mari de exploatare ale unor centrale fac ca energia sa fie necompetitiva pe plan intern.

„Daca nu s-ar exporta, anumiti producatori ar putea chiar sa se inchida. La preturile de pe piata noastra, producatorii pe carbune nu mai pot sa se dezvolte. Exportul este o gura de oxigen“, spune o sursa din piata de energie.

(...)
---------------------------------------------------
- VREM AUTOSTRADA SIBIU-PITEȘTI -
#9
Referitor la amenajarea CHEAP (Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj) Tarnita - Lapustesti, dupa umila mea parere este o MARE aruncare de bani pe apa sambetei! De ce? Pentru ca "prea iubitii" nostrii guvernanti incepand din 1990 au distrus toata industria romaneasca! Distrugand industria s-a redus enorm consumul de energie electrica! Acum, revenind la CHEAP Tarnita - Lapustesti, aceasta amenajare a fost proiectata inca din vremurile comunismului, cu rolul expres de a functiona in regim de pompaj doar noaptea in vederea aplatizarii curbei de sarcina a curentului electric deoarece noaptea consumul de energie scade. Ar fi ceva de genul: marii producatori de energie (termo si nucleara) nu se pot opri si porni la o simpla bataie din palme (la termo sa bagi un turboagregat in sistem dupa o oprire dureaza intre 12 si 24 ore) Deci baza in productia de energie era detinuta de cele doua mentionate mai sus. Energia produsa de hidro este destinata in special pentru reglajul de frecventa - putere din sistem de aceea un hidroagregat din orice hidrocentrala intra in sistem cu orice putere se cere de catre DEN (Dispeceratul Energetic National) in cel mult 4 minute. Cum marii producatori de energie nu se opreau decat in timpul reviziilor sau datorita avariilor acestia produceau energia bruta in foc continuu, iar pe parcursul noptii consumatorii incetau sau reduceau activitatea atunci aparea cresterea curbei de sarcina electrica in sistem in acest caz s-ar fi intervenit cu alti consumatori gen CHEAP Tarnita - Lapustesti cat si alti consumatori tot din cadrul Hidroelectrica: Statiile de pompare din amenajarea Lotru (Jidoaia, Petrimanu si Balindru care functioneaza foarte bine si in prezent), Statia de pompare din amenajarea Sebes (Galceag) si chiar cele de pe Olt inferior (bulburile reversibile de la Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni). In concluzie, dupa parerea mea nu prea se merita aceasta investitie cu toate ca personal mi-as dori sa vad asa ceva functionand la noi in tara!
#10
@Bogdaniss:

1. Rolul politicienilor in distrugerea României inainte si dupa 1989 este incontestabil. Cu diferenta ca dupa 1989 vina este a intregii populatii, care i-a votat si in plus a acceptat la orice ora din zi sau din noapte sa ia spaga. Fara spaga data in toate directile nici un politician nu putea face aproape nimic, fara sa fie rapid prins si condamnat. CALAII ROMANIEI SUNT ACEI OAMENI CARE IAU SI DAU MITA.

2. Consumul de energie din perioada comunista nu poate fi luat in seama. Acel consum era rezultatul unei industrii artificiale, create pe baza unui plan facut de politicieni mai mult sau mai putin afoni, in primul rand Ceausescu si Lenuta. Aceasta industrie NU AVEA NICI O LEGATURA CU NECESITATILE de productie. Cumparatorul, cel care in lumea normala cumpara sau nu o marfa si astfel promoveaza numai marfa utila si de calitate, nu avea nici un cuvant de spus in comunism. Unele lucruri se produceau pe stoc iar altele lipseau cu desăvârșire de pe rafturi sau erau extrem de greu de procurat (=cozi).

3. Consumul din perioada comunista era generat in mare masura de risipa, pentru ca in acelasi timp in Europa de Vest se produceau de 4-10 ori mai multe bunuri cu acelasi consum de energie. Motivul era mai ales lipsa retehnologizarii. In anii 1980 aproape toate utilajele erau invechite, din anii 50-60-70.

4. PIB-ul României (totalul de bunuri produse) este acum semnificativ mai mare decat in anii 1980, nu doar nominal, ci inclusiv tinand cont de inflatie. Si totusi ne descurcam cu un consum mai mic de energie. Asta arata inca o data ineficienta energetica din acea perioda.

5. Tendinta reducerii consumului de energie se observa si in alte tari, mai ales consumul populatiei scade. Iar cel industrial urmareste PIB-ul. Cand PIB-ul scade (criza economica) e normal sa scada si consumul.


-----------------------

Acum, legat de Tarnita - Lapusesti. DACA se va face, se va face de catre firme private, cu bani privati. Daca asta se va intampla, atunci inseamna ca exista speranta obtinerii de profit, speranta bazata pe calcule suficient de serioase, ca sa convinga mari firme sa dea banii. Daca afacerea va fi pe pierdere, acest lucru PE TINE NU TE INTERESEAZA, pentru ca nu se baga bani de la stat. Statul poate cel mult sa contribuie cu terenul si infrastructura din zona, cu mutatul oamenilor din zonele inundate, etc - in schimb ar putea primi o participare la profit.

Daca se face, atunci SIGUR asta nu are legatura cu consumul de energie. Ci doar cu FLUCTUATIA acestuia. Pe masura ce se construiesc mai multe eoliene (si avem peste 2500 MW instalati, mai mult decat centrala de la Cernavoda), va fi din ce in ce mai mult nevoie de STOCARE de energie. De exemplu eolienele pot produce mult noaptea, cand nu este nevoie de energie, dar noi trebuie sa o folosim ziua. In plus productia de energie a României este in crestere si poate fi exportata. Cu atat mai mult trebuie asigurata continuitate. Si atunci se pune problema de a exporta in continuare si la orele de varf, cand insa poate eolienele nu produc nimic, nefiind vant.

Evident exista si alte solutii de stocare, de exemplu rezervoare de aer comprimat (subterane sau in mega-depozite gen cele de gaze naturale).
---------------------------------------------------
- VREM AUTOSTRADA SIBIU-PITEȘTI -


Mergi la:


Utilizatori care citesc acest subiect: 1 Vizitator(i)