![[Imagine: 800px-Romania_Motorway_A1_DE.svg.png]](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Romania_Motorway_A1_DE.svg/800px-Romania_Motorway_A1_DE.svg.png)
Autostrada A1 face legătura între București si granița de vest a României cu Ungaria, în apropiere de Arad. În Ungaria autostrada A1 se continuă cu autostrada M43 (Nădlac - Szeghed).
Lungimea totală va fi de 576 km.
Completari moderator vancouver 15.10.2015:
BUCURESTI - PITESTI
Lucrarile la Autostrada A1 au inceput in 1970, primul tronson, Bucuresti - Pitesti fiind deschis traficului in 1972. A urmat o lunga pauza in constructie pana in 2005, cand lucrarile au fost reluate cu segmentele Centura Pitesti si Centura Sibiu.
SIBIU - DEVA - LUGOJ - TIMISOARA - ARAD - NADLAC
Dupa numeroase intarzieri si amanari, lucrarile au luat o amploare deosebita dupa 2009, cand au fost demarate in paralel lucrarile pe mare parte dintre tronsoanele dintre Sibiu si Nadlac. Utilizarea in intregime a autostrazii de la Sibiu la Nadlac este prevazuta pentru 2016-2017. Din pacate exista probleme cu cateva tunele cerute de Ministerul Mediului in zona Deva - Lugoj, tunele care necesita licitatii separate. Aceste licitatii nu au fost demarate inca (octombrie 2015), iar constructia lor va dura minim 2 ani, ca atare in 2017 Sibiu-Nadlac va fi gata, dar cu exceptia unei zona de ca. 15-20km in dreptul tunelelor mentionate.
PITESTI - SIBIU
In acest moment (octombrie 2015) singurul sector complet neatacat este cel care traverseaza muntii, Pitesti - Sibiu, desi Uniunea Europeana este dispusa sa plateasca pana 85% din valoarea acestui proiect (ca. 2 miliarde € cost total) in exercitiul financiar 2014-2020 (deci lucrarile puteau incepe in ianuarie 2014). In martie 2012 a fost demarata licitatia pentru actualizarea studiului de fezabilitate, dar aceasta licitatie a fost anulata de un alt guvern spre finalul anului 2012 din motive greu de inteles (nu au existat explicatii oficiale), demarându-se in schimb proiectul "concurent*" de traversare a muntilor in zona Ploiesti-Brasov, proiect care insa nu beneficia de fonduri europene si ale carui costuri - initial secrete - erau de ca. 8 miliarde € in 30 de ani. (*concurent pentru ca o parte din costurile de constructie Ploiesti-Brasov urmau sa fie stranse de catre o firma privata din taxa de trecere, iar existenta unei alte treceri ar fi diminuat incasarile - ca atare, pentru a nu afecta incasarile acesti firme private, autoritatile au preferat sa traga pe linie moarta proiectul finantat cu fonduri europene Pitesti-Sibiu).
La cererea Uniunii Europene, in 2014-2015 a fost elaborat un Master Plan de Transporturi, in lipsa acestuia UE neplatind nici un ban (scopul Master-Planului este ca la schimbarea guvernelor sa nu se mai produca schimbari bruste de prioritati, precum in anul 2012). Initial, in cadrul Master Planului, s-a incercat retrogradarea autostrazii Sibiu - Pitesti si transformarea intr-un drum express, astfel ca in continuare proiectul "Ploiesti-Brasov" sa aibe prioritate, dar la insistentele Uniunii Europene acest lucru nu a mai fost posibil (toate argumentele tehnice si logice indicau Sibiu-Pitesti ca fiind prioritatea zero a infrastucturii românesti).
In acest moment Autostrada Pitesti-Sibiu este cuprinsa in Master-Planul de Transport aprobat de Guvernul Roman si Uniunea Europeana si care sta la baza cheltuielor in exercitiul financiar 2014-2020, fiind prima autostrada pe lista. Autostrada Ploiesti-Brasov a ramas de asemenea pe lista, fiind si ea necesara, iar fondurile europene pot fi folosite pentru ambele proiecte.