Arhiva 2014 Construim Romania

Versiunea completă: Relația politică România - SUA
Momentan vizualizezi versiunea simplificată a conținutului publicat. Vizualizează versiunea completă a acestuia.
21.05.2014, gandul.info: ANALIZĂ GÂNDUL. Ce ar trebui să înţeleagă românii din mesajele lui Biden. CTP analizează cele două IMAGINI DE AZI care arată CUM S-A ÎMPĂRŢIT LUMEA

Pun aici intreg articolul, mi se pare foarte serios si important. In link se gaseste si video cu tot ce a spus CTP.

Citat:În ciuda aşteptărilor, nu Ucraina şi nici Rusia ori scutul antirachetă au fost tema principală a vizitei vicepreşedintelui american în România, venită în contextul unei pline crize regionale care ameninţă stabilitatea la graniţele UE şi NATO. În schimb, lupta anticorupţie şi statul de drept au fost leitmotivul mesajelor lui Joe Biden. Numărul doi din conducerea SUA nu a lăsat loc de interpretări: americanii vor fi aici pentru mult timp şi au tot interesul ca noi, românii, să ne rezolvăm problemele legate de corupţie şi state de drept. În timp ce Joe Biden era transmis în direct în România vorbind despre revoluţia noastră neterminată, televiziunile chineze şi ruse îi arătau pe Vladimir Putin şi omologul chinez Xi Jinping asistând la semnarea unui acord istoric de livrare de gaze şi parafând astfel o alianţă ruso-chineză.

Niciodată nu s-a auzit în România vocea unui lider străin care să vorbească atât de tranşant despre nevoia de eradicare a corupţiei decât în aceste două zile în care vicepreşedintele american, Joe Biden, a venit la Bucureşti. Apelul la un sistem mai drept a venit chiar şi sub forma unei trimiteri la istoria României, Joe Biden povestind, la Palatul Cotroceni, cum ocaua lui Cuza este la fel de valabilă şi în zilele noastre. Ceea ce lipseşte este încă un Cuza care să prindă negustorii mincinoşi, iar acest Cuza trebuie să vină atât din sfera politică, dar şi din societatea civilă românească.

„Corupţia este un cancer”, „corupţia nu este decât o altă faţă a tiraniei”, „corupţia suge din puterea naţiunii”, „lupta împotriva corupţiei este patriotism”, „nimeni, nimeni, nimeni nu este mai presus de lege”, „statul de drept reprezintă o problemă de securitate naţională”, „ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea”: începând cu interviul acordat agenţiei Mediafax şi continuând cu cele trei discursuri din cursul zilei de miercuri (alocuţiunea de la sosire, marţi, a fost una pe teme militare), Joe Biden a transmis României că trebuie să îşi consolideze statul de drept şi că SUA vor fi alături de români, mai angajaţi ca niciodată, în acest proces.

De ce atât interes pentru bunul mers al societăţii româneşti din partea unui stat care încă nu ne-a trimis un ambasador şi încă nu ne permite să călătorim liber pe teritoriul său? Vicepreşedintele SUA a fost foarte direct şi din acest punct de vedere: „democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili”. Iar Statele Unite au nevoie de prieteni în această regiune, în coasta unui stat cu care tocmai a început un război economic. „Cu cât sunteţi mai independenţi şi puternici, cu atât mai bine ne este şi nouă”, a mai fost un alt răspuns al vicepreşedintelui.

„America a declanşat deja un război economic cu Rusia”

„America a declanşat deja un război economic cu Rusia. Va fi un război lung şi dur, iar America vrea să se asigure că România este o ţară sigură şi stabilă din punct de vedere economic, nu numai militar, pentru că pe aici vor trece fluxuri de bani”, a explicat Cristian Tudor Popescu, editorialist gândul, invitatul ediţiei de miercuri a Gândul LIVE.

În timp ce Biden mânca, relaxat, o îngheţată în centrul istoric al Capitalei (comentariile lui CTP pe acest episod, AICI) sau vorbea despre societate civilă şi stat de drept în România, la Shanghai se parafa alianţa ruso-chineză. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul chinez, Xi Jinping, au fost prezenţi la semnarea unui memorandum de înţelegere între Gazprom (devenit principala armă de politică externă a Rusiei) şi grupul chinez de petrol şi gaze, CNPC. Miza acestui acord, care a fost negociat timp de 10 ani, depăşeşte aspectul comercial şi are o însemnată greutate geopolitică.

„Ce s-a întâmplat în China este o declaraţie de război. Practic, războiul a început. Acum, faptul că s-au înţeles de ieri pe astăzi, are un singur înţeles: Putin a cedat”, a mai comentat Cristian Tudor Popescu. „De ce se tem americanii? Vor avea loc operaţiuni cu bani şi materiale în această zonă. E posibil, la un moment dat, ca americanii să stabilească aici, în România o producţie strategică, să nu mai aducă din SUA sau Taiwan. Ameninţarea nu vine din partea Rusiei, ci din partea politicienilor noştri băştinaşi, care, fiind organizaţi în structuri mafiotice, nu acceptă regulile economice corecte”, a adăugat jurnalistul gândul.

Accentul pe care numărul doi în conducerea SUA l-a plasat pe „revoluţia neterminată” a României a reprezentat o surpriză adusă de această vizită, care se aştepta să fie strict de reiterare a angajamentului american faţă de NATO şi vecinătate, în contextul crizei din Ucraina şi al agresiunilor ruseşti. Prin declaraţiile sale, liderul american a transmis un mesaj cu bătaie spre Rusia: SUA sunt aici, lângă Putin, şi vor rămâne aici mult după Putin. Pentru asta, însă, trebuie să evalueze realist vulnerabilităţile cu care se confruntă, iar instabilitatea din România - cauzată de luptele politice, de corupţie, oligarhi şi societate civilă slabă - sunt o vulnerabilitate pe care Statele Unite nu şi-o mai pot asuma într-un război economic care va trece şi prin România.

Dincolo de corupţie, au mai existat două teme principale ale vizitei lui Joe Biden în România, ambele subiecte de mare însemnătate pentru cultura politică americană: rolul societăţii civile şi puterea NATO în contextul noilor tensiuni din această regiune.

În privinţa societăţii civile, ei i-a fost dedicat, practic, marele eveniment al vizitei lui Biden la Bucureşti, dacă îl evaluăm în termeni de timp acordat, vizibilitate şi invitaţi. În timp ce la scurtul discurs de miercuri de la baza aeriană din Otopeni au fost prezenţi 100 de militari români şi americani, aproape tot atâţia jurnalişti şi Mircea Duşa, ministrul Apărării, a fost singurul oficial român, la evenimentul de miercuri de la Palatul Cotroceni, dedicat societăţii civile, a fost prezentă toată crema politicii şi societăţii civile din ţara noastră (comentariile lui CTP, AICI).

„Niciun om nu poate trăi fără sânge, democraţia nu poate trăi fără participarea activă a cetăţenilor săi, asta vrem să spunem când spunem că societatea civilă este de fapt esenţa democraţiei”, a spus Biden, încercând să exporte în România viziunea americană despre societatea civilă, care este cu adevărat o putere în stat. „Ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea, să dea voce minorităţilor şi grupurilor marginalizate, să ceară responsabilitate şi să ţină puterea sub control”, le-a mai transmis vicepreşedintele oaspeţilor reuniţi în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.

Astfel de mesaje pot fi citite într-o cheie foarte pragmatică: Joe Biden este unul dintre cei mai experimentaţi politcieni americani şi cunoaşte România cu toate metehnele sale post-decembriste. Dacă mesajele de până acum adresate politicienilor nu s-au concretizat în reformele dorite de americani, există o şansă în a sprijini mai mult pe viitor societatea civilă din România.

Prezent în fiecare discurs al vicepreşedintelui american a fost şi articolul 5 din Tratatul de la Washington - principiul de la temelia Alianţei Nord-Atlantice, care stipulează obligaţia apărării colective (un atac împotriva unui Aliat este un atac împotriva tuturor). În diverse formulări, Joe Biden a dat asigurări României şi lumii că articolul 5 nu e nici negociabil, nici interpretabil, ci „o datorie sacră”. „Vom onora articolul 5 al Acordului NATO, să nu vă indoiţi, este o datorie sacră”, a subliniat Biden, care a spus că şi-a dorit să vină din nou „pe pământ românesc” pentru a spune de aici acest lucru. „Niciun aliat NATO nu e singur, noi ne protejăm unul pe altul. Pur şi simplu. Ne protejăm. Punct”, a întărit secundul lui Obama.

De altfel, Biden a repetat cu fiecare ocazie acest mesaj, în diverse formulări. „Ne pasă foarte mult de alianţă, angajamentul american faţă de apărarea colectivă şi faţă de Art. 5 din Tratatul NATO este o obligaţie sacră din punctul nostru de vedere. O obligaţie sacră nu doar acum, ci tot timpul. Sunt aici să spun în numele preşedintelui ceea ce sper că ştiţi deja: Puteţi conta pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile”, a mai spus şi marţi americanul.

În contextul discuţiei despre Alianţa Nord-Atlantică, Biden a repetat o serie de mesaje către principalul adversar al NATO în acest moment, respectiv Federaţia Rusă. Condamnând din nou anexarea regiunii Crimeea de către statul condus de Vladimir Putin, americanul a venit şi cu un avertisment: „Dacă Rusia subminează alegerile din Ucraina, trebuie să fim hotărâţi să aplicăm sancţiuni mai puternice Rusiei”.

Nici nu a decolat bine Air Force Two de la Bucureşti, că Rusia a şi venit cu un răspuns şi a ameninţat Republica Moldova cu sancţiuni comerciale dacă „fraţii de peste Prut” fac, luna viitoare, ultimul pas şi semnează Acordul de Asociere cu UE, cel de la care a pornit şi criza din Ucraina.

Asigurările repetate ale lui Biden privind solidaritatea NATO faţă de aliaţi şi partenerii regionali trebuie citite în contextul unui exerciţiu mai amplu la nivel de NATO şi SUA de recâştigare a terenului pierdut în termeni de percepţie cu un răspuns al Alianţei la criza din Ucraina care a fost perceput drept foarte slab. La fel ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, săptămâna trecută, la Bucureşti, şi Joe Biden a profitat de ocazie pentru a spune, aproape de Rusia, că Aliaţii sunt pregătiţi să se apere.

Tot miercuri, Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunţat că americanii au efectuat cu succes un prim test al sistemului antirachetă Aegis de tip terestru. Sistemele testate sunt cele care vor fi utilizate în proiectul "Abordare adaptivă etapizată", care prevede instalarea unor elemente antirachetă în România, până în 2015, şi în Polonia, până în 2018.

Vizita lui Joe Biden în România nu trebuie privită, însă, izolat, ci luată împreună cu cea pe care Vladimir Putin a făcut-o în acelaşi timp în China. În vreme ce SUA îşi declară hotărârea de a lovi Rusia cu sancţiuni de toate tipurile, inclusiv economice, încercând să convingă şi Uniunea Europeană să obţină un consens între membri pentru aceleaşi măsuri, Putin se mută la est.

Gazprom, care poate fi considerat acum cea mai puternică armă de politică externă a Rusiei, a semnat cu grupul chinez de petrol şi gaze CNPC un acord pentru livrarea de gaze în următorii 30 de ani. Înţelegerea era blocată în negocieri de mai bine de zece ani. Potrivit evaluărilor vehiculate în presa internaţională şi citate de Mediafax, valoarea livrărilor este evaluată la peste 400 miliarde de dolari. Potrivit directorului Gazprom, preţul pe care China îl va plăti pentru gazul rusesc este „secret comercial”.

Astfel, miercuri, în prezenţa preşedinţilor Vladimir Putin şi Xi Jinping a fost semnat un memorandum de înţelegere între cele două companii de stat, potrivit căruia Gazprom va înceape să livreze Chinei, începând cu anul 2018, câte 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioadă de 30 de ani.

De precizat în acest context că Europa rămâne cea mai mare piaţă a Gazprom, cu peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut, acesta fiind şi motivul pentru care Putin încearcă pe toate căile să diversifice livrările de gaze.


Mai jos, gândul vă prezintă un sumar al declaraţiilor făcute în aceste două zile de Joe Biden pe subiectul corupţiei şi al statului de drept în România:

20 mai, ora 00.00: Interviu pentru Mediafax

„Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă. Un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune”.
„Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului noastru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina”.
„Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun”.
„Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre ecpnomice să continue să se dezvolte şi să crească”.
„Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili”.

20 mai, ora 15.00: Baza aeriană 90, Otopeni

„Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO”.
„În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi”.

21 mai, ora 11.00: Palatul Cotroceni, declaraţii de presă comune cu preşedintele Traian Băsescu

„Toate sunt subminate atunci când corupţia influenţează societatea. Corupţia suge din puterea naţiunii, este de fapt o altă formă de tiranie. Lupta împotriva corupţiei nu este numai o chestiune de guvernare bună, este patriotism, este pur şi simplu patriotism”.
„Toate aceste trei elemente, libertate, prosperitate şi demnitate, depind de tratamentul egal al cetăţenilor, potrivit statului de drept”.
„Am văzut cum ţările care protejează statul de drept şi înfiinţează instituţii puternice prosperă, şi cei care nu o fac nu prosperă, aşa cum am văzut la Maidan, cei care nu fac aceste lucruri se vor confrunta cu instabilitate, nu vor reuşi să performeze în economia mondială”.
„Este important pentru economia dumneavoastră, pentru democraţia dumneavoastră şi pentru libertatea dumneavoastră şi, mai presus de tot, este important pentru vieţile cetăţenilor care au dreptul să ştie că vocile lor vor fi auzite de Guvern, că firmele lor pot să concureze fără nicio grijă că disputele sunt judecate transparent în instanţă şi că niciun român şi niciun american nu se găseşte deasupra legii”

21 mai, ora 13.30: Palatul Victoria, declaraţii cu premierul Victor Ponta

„Nu este o măsură mai importantă pe care România să o facă pentru a atrage investiţiile decât să-şi întărească statul de drept”.
„Statul de drept reprezintă o problemă de securitate naţională şi care poate contribui inclusiv la dezvoltarea afacerilor”.

21 mai, ora 14.45: Palatul Cotroceni, discurs la un eveniment cu societatea civilă

„Spuneţi în continuare că nimeni, nimeni, nimeni nu este deasupra legii”.
„Democraţia nu este o destinaţie, este un drum şi, atât timp cât veţi merge pe acest drum, nu veţi fi niciodată singuri. Ne veţi avea pe noi alături, prietenul vostru”.
„Aşa cum am discutat şi cu preşedintele şi cu prim-ministrul, nu există pas mai important pe care România îl poate face decât de a atrage locuri de muncă şi investiţii care să ajute la continuarea creşterii economice, dar trebuie să continue în acelaşi timp să întărească statul de drept pentru a face această dezvoltare posibilă”.
„Atunci când alte ţări se folosesc de corupţie pentru a submina independenţa şi suveranitatea vecinilor lor, acest lucru nu este doar o chestiune de oportunitate economică, ci chiar de securitate naţională. Este de asemenea o chestiune de competitivitate economică”.
„Corupţia reprezintă o altă formă de tiranie şi poate reprezenta un pericol nu numai pentru economia unei ţări, ci şi pentru securitatea naţională. Există ţări care exploatează corupţia pentru a putea să exercite influenţe nefaste şi să submineze suveranitatea ţărilor din jur”.
„Atunci când politicienii pot fi cumpăraţi, când tribunalele pot fi cumpărate, presa face propagandă, acolo veţi găsi o societate care poate fi manipulată din exterior, o societate care pierde controlul asupra propriului destin. Am văzut în Ucraina cum 15 ani de corupţie au subminat sistemul lor de instituţii militare şi capacitatea ţării de a se apăra”.
„Corupţia este o problemă grea şi complexă în orice ţară, însă poate fi rezolvată. Vă îndemn să faceţi paşi înainte şi să rezistaţi tentaţiei de a face paşi înapoi. Cereţi instituţiilor judiciare să fie libere în continuare”.
După ce a spus audienţei povestea cu ocaua lui Cuza: „Este o parabolă, însă spune mult de fapt cum se gândesc investitorii de astăzi despre piaţă. Ei vor să facă business acolo unde sunt trataţi echitabil şi ştiu să deosebească măsura adevărată de măsura falsă. Desigur, niciun conducător, fie Cuza, fie din timpul nostru, nu poate să facă acest lucru singur”.
„Valoarea cea mai importantă este o societate transparentă, liberă, în care corupţia este considerată un duşman, în care guvernul este echitabil şi cinstiti şi în care oamenii au posibilitatea să reuşească indiferent de poziţia lor în societate şi să fie trataţi cu demnitate”.
„Corupţia este un cancer, o altă formă de tiranie”.
„Este nevoie de o presă independentă care nu depinde de nimeni şi să fie protejată de presiuni din afară şi, mai presus de orice, trebuie o implicare activă a fiecărui cetăţean”.
„La fel cum niciun om nu poate trăi fără sânge, democraţia nu poate trăi fără participarea activă a cetăţenilor săi, asta vrem să spunem când spunem că societatea civilă este de fapt esenţa democraţiei”.
„Ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea, să dea voce minorităţilor şi grupurilor marginalizate, să ceară responsabilitate şi să ţină puterea sub control. Aici, în Sala Unirii, ne aşteptăm de la dumneavoastră să protejaţi drepturile fundamentale ale femeilor, ale romilor, ale evreilor.
Cu cât sunteţi mai independenţi şi puternici, cu atât mai bine ne este şi nouă”.

Alina Matiş este editor al ziarului Gândul